luni, 27 octombrie 2008

Oamenii de Tinichea

Uneori nu e destul sa fii doar bun mereu se vor gasi oameni sa te conteste, barfitori cu zambet mieros, 'prieteni' de circumstanta, invidiosi uneori chiar si pe necazul altuia, pradatori meschini ascunsi subtil in umbra ta, mitomani perfizi, clevetitori si carcotasi, un accesoriu social pentru fiecare dintre noi, un balast, un pietroi agatat de grumazul fiecaruia, hiene flamande ce se hranesc din tine de indata ce le vei dai ocazia...
Si oricum ai face si orice ai face vor fi mereu acolo, gata sa puna umarul in a iti grabii sfarsitul, mereu ascunsi dupa o buna intentie, iti vor otravi existenta doar pentru a-si hrani propria foame de meschin.
Candva la un moment dat cu totii alegem sa devenim selectivi, sa ne delimitam si dezicem de astfel de caractere dar mereu caracterele nu se vor dezice de noi, le vom tolera existenta distanta intr-un fel de indiferenta tacit paranoida, mereu cu coada ochiului spre 'oamenii de tinichea'.
PS. Fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc eu.

luni, 20 octombrie 2008

Povestea mea, povestea altora ?!

In cursul zilei de azi citind presa online ca de obicei, imi atrage atentia un articol publicat de ziarul Click, o domnisoara aflata oarecum intr-o situatie medical similara, istorisind experienta de la clinica din China, dar citind mai cu atentie observ similaritati frapante si nu doar similaritati ci fraze intregi copiate cuvant cu cuvant dintr-un articol publicat de mine pe acest blog in luna Decembrie a anului trecut.
Acum mai in gluma mai in serios nici nu stiu cum sa reactionez, sa ma arat indignat ca sunt citat fara a mi se cere permisiunea intr-un articol dintr-un ziar public sau sa exaltez pentru ca ceea ce scriam atunci se potriveste ca o manusa si in alte cazuri...etic si corect probabil ar fi fost sa fie macar postata sursa acelor idei undeva in subpagina articolului indiferent de unde provine insertia pentru ca ceea ce scriu eu la mine pe blog imi apartine, cred ca pot fi istorisite si impartasite experiente de viata cu proprile idei, proprile cuvinte si propria formulare altfel nu mai e 'Povestea' ta ci tinzi sa intri in povestea si trairile altcuiva sau cel putin sa imprumuti din ele.
Acum lasand micile 'rautati' la o parte ii doresc lui Mirela recuperare grabnica si completa, sa nu isi piarda speranta si sa lupte pentru viata ei indiferent de cat de greu pare uneori.
Astazi am vorbit cu cei de la Click, cu semnatara articolului , ea spune ca asa a primit articolul asa la publicat si tind sa o cred, pe de alta parte beneficiara articolului Mirela e incoerenta, cauta scuze, incearca sa mute vina in curtea vecinului insinuand ca as fi putut eu copia de la ea, vreau sa ii reamintesc ca pe vremea cand eu scriam articolul respectiv pe acest blog ea nici nu stia cum arata China, mi se pare o incercare patetica de disimulare, de disculpare infantila, era mult mai simplu o recunoastere a faptelor, era mult mai apreciat...probabil ca adevarul e undeva la mijloc si va ramane asa, e doar o furtuna in pahar cu apa si nimic mai mult, prefer sa ii pun capat aici si sper ca nu se va mai repeta!
Am vazut si articolele brute trimise de ea spre ziarul click, e 90 % copy paste de pe acest blog, nici macar nu s-a mai obosit sa modifice de la genul masculin la cel feminin pentru a pastra aparentele, nu s-a mai obosit sa modifice sau uniformizeze caracterul scrisului.
E trist cand vezi asa ceva, e trist pentru ca impartasim aceiasi suferinta si ar trebui sa avem mai mult respect unul pentru celalalt indiferent din ce mediu sau categorie provenim, pentru ca daca nu respectam pe cel de langa noi nu ne respectam pe noi insine.
PS. Ideile, gandurile, cugetarile si trairile personale postate si pastrate intr-un spatiu virtual sunt proprietatea posesorului de blog, site, chat room sau portal si nu pot fi folosite fara acordul sau incuvintarea acestuia.