duminică, 25 ianuarie 2009

SUA incepe studiile cu celule STEM pe subiecti umani

Compania A U.S. biotech declara ca planuieste in aceasta vara sa demareze primul studiu mondial efectuat pe subiecti umani, tratament bazat pe celule Stem. Compania a primit accept federal in aceasta saptamana pentru a injecta 10 pacienti cu celule derivate din celule embrionale spune Dr. Thomas Okarma presedinte al Geron Corp Menlo Park, Calif. Acesti pacienti sunt paraplegici care isi pot misca mainile dar nu isi pot folosi picioarele, ei vor primi o singura injectie in doua saptamani de la petrecerea leziunii. Studiul are ca tinta testarea sigurantei procedurii dar totodata doctorii vor cauta semne de imbunatatire ca exemplu revenirea senzatiei in picioare sau miscare la nivelul membrelor spune Dr. Okarma. Indiferent de rezultate studiul va marca un nou capitol in discutata istorie a cercetarii celulelor STEM in SUA. Sursa
PS. Traducerea de pe sursa imi apartine.

marți, 9 decembrie 2008

Happy Birthday '1 an de blog'!

In urma cu un an manat de dorinta de a impartasi din experientele mele in scaun rulant si nu numai puneam bazele unui proiect 'Walkagain' online care s-a dovedit a fi mai mult un jurnal, o constiinta online, o oglinda personala prin care incerc sa imi purific si etalez gandurile, experientele si actiunile viitoare, sper ca am fost coerent, de ajutor, acid si direct uneori, poate subiectiv dar in fond e vorba despre mine asadar imi permit.
Multumesc celor 985 de vizitatori pentru rabdarea cu care ati lecturat cele 43 de articole postate in cele 365 de zile de la inaugurare si va astept si pe viitor sa o faceti cu acelasi interes...

vineri, 21 noiembrie 2008

Revenind la ANPH...

Stiam din auzite ca o data trecut prin furcile caudine ale finalizarii dosarului de credit ANPH te vei lovi de o noua surpriza neplacuta, intarzierea la plata dobanzii de catre ANPH, eu am dosarul aprobat din luna septembrie a acestui an, din trei rate platite si trimis dovada de plata catre ANPH au virat banii de dobanda doar pentru rata din luna Septembrie.
Exasperat si decis sa lamuresc aspectul am sunat la ANPH pentru a cere lamuriri, pe un ton sec inexpresiv mi s-a spus ca nu au primit banii de la minister si in consecinta ei nu au ce face...acum eu stau si ma intreb retoric 'oare ce face Ministerul de Finante' si al lui ministru Varujan Vosganian cu fondurile destinate platii dobanzii creditelor pentru persoanele cu handicap'? Presupun ca si acolo a fost desemnat si aprobat un buget, de ce nu se aloca aceste fonduri la timp, de ce nu se fac aceste plati in virtutea contractului semnat intre parti astfel ca persoanele cu handicap sa nu fie puse in situatia de a suporta si plata dobanzii dintr-o pensie si asa prea mica?
Chiar va bateti joc de tot si de toate ? Daca noi nu platim si ultima centima la timp suntem penalizati si umiliti, daca voi nu platiti se poate si retroactiv nu ?!
Din Nou Rusine!!!

marți, 18 noiembrie 2008

Remember 'Dansez pentru tine' Sezonul 2

Imediat dupa incheierea editiei a 2-a 'Dansez pentru tine' am facut o promisiune, si anume ca voi pune temelia unui site retrospectiv si de multumire pentru cei ce au luptat pentru ca visul meu sa prinda contur, date fiind prioritatile de la acel moment acel site a venit cu o intarziere de doi ani, va invit impreuna sa ne aducem aminte ca a fost odata:

miercuri, 5 noiembrie 2008

Metamorfoza

Oare suferinta poate modela, poate schimba si metamorfoza, oare durerea, disperarea, frustrarea si dependenta pot creea monstrii?
Cata durere trebuie sa indure cineva incat sa se transforme intr-un pradator, un caine turbat si speriat ce cauta cu disperare sa scape din lat, as spune ca e nevoie de multa durere, multi se pierd si ma doare sa spun ca am vazut asta in comportamentul si atitudinea multor 'colegi' de suferinta, prea multa rautate, invidie si barfa in inimi si asa ranite, inveninate de viata, chin si suferinta.
Eu ar trebui sa inteleg cel mai bine si da chiar inteleg, inteleg dar nu tolerez, inteleg frica, inteleg durerea si disperarea, inteleg cum e sa te agati doar de un fir da ata, cum e sa simti ca te ineci si sa iti doresti cu disperare inca o gura de aer, dar nu inteleg sa calc pe altii ca sa ma ridic eu, inteleg sa fiu bun si tolerant chiar si cand mi-e greu, inteleg sa fiu intelegator si compatimitor chiar si cand ma doare, sa ma ajut dar sa ajut si pe altii asa cum pot, dar nu inteleg invidia si barfa.
PS. Suntem prea putini si prea slabi ca sa ne 'luptam' intre noi, viata insasi e o lupta si asta ar trebui sa fie lupta noastra.

luni, 27 octombrie 2008

Oamenii de Tinichea

Uneori nu e destul sa fii doar bun mereu se vor gasi oameni sa te conteste, barfitori cu zambet mieros, 'prieteni' de circumstanta, invidiosi uneori chiar si pe necazul altuia, pradatori meschini ascunsi subtil in umbra ta, mitomani perfizi, clevetitori si carcotasi, un accesoriu social pentru fiecare dintre noi, un balast, un pietroi agatat de grumazul fiecaruia, hiene flamande ce se hranesc din tine de indata ce le vei dai ocazia...
Si oricum ai face si orice ai face vor fi mereu acolo, gata sa puna umarul in a iti grabii sfarsitul, mereu ascunsi dupa o buna intentie, iti vor otravi existenta doar pentru a-si hrani propria foame de meschin.
Candva la un moment dat cu totii alegem sa devenim selectivi, sa ne delimitam si dezicem de astfel de caractere dar mereu caracterele nu se vor dezice de noi, le vom tolera existenta distanta intr-un fel de indiferenta tacit paranoida, mereu cu coada ochiului spre 'oamenii de tinichea'.
PS. Fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc eu.

luni, 20 octombrie 2008

Povestea mea, povestea altora ?!

In cursul zilei de azi citind presa online ca de obicei, imi atrage atentia un articol publicat de ziarul Click, o domnisoara aflata oarecum intr-o situatie medical similara, istorisind experienta de la clinica din China, dar citind mai cu atentie observ similaritati frapante si nu doar similaritati ci fraze intregi copiate cuvant cu cuvant dintr-un articol publicat de mine pe acest blog in luna Decembrie a anului trecut.
Acum mai in gluma mai in serios nici nu stiu cum sa reactionez, sa ma arat indignat ca sunt citat fara a mi se cere permisiunea intr-un articol dintr-un ziar public sau sa exaltez pentru ca ceea ce scriam atunci se potriveste ca o manusa si in alte cazuri...etic si corect probabil ar fi fost sa fie macar postata sursa acelor idei undeva in subpagina articolului indiferent de unde provine insertia pentru ca ceea ce scriu eu la mine pe blog imi apartine, cred ca pot fi istorisite si impartasite experiente de viata cu proprile idei, proprile cuvinte si propria formulare altfel nu mai e 'Povestea' ta ci tinzi sa intri in povestea si trairile altcuiva sau cel putin sa imprumuti din ele.
Acum lasand micile 'rautati' la o parte ii doresc lui Mirela recuperare grabnica si completa, sa nu isi piarda speranta si sa lupte pentru viata ei indiferent de cat de greu pare uneori.
Astazi am vorbit cu cei de la Click, cu semnatara articolului , ea spune ca asa a primit articolul asa la publicat si tind sa o cred, pe de alta parte beneficiara articolului Mirela e incoerenta, cauta scuze, incearca sa mute vina in curtea vecinului insinuand ca as fi putut eu copia de la ea, vreau sa ii reamintesc ca pe vremea cand eu scriam articolul respectiv pe acest blog ea nici nu stia cum arata China, mi se pare o incercare patetica de disimulare, de disculpare infantila, era mult mai simplu o recunoastere a faptelor, era mult mai apreciat...probabil ca adevarul e undeva la mijloc si va ramane asa, e doar o furtuna in pahar cu apa si nimic mai mult, prefer sa ii pun capat aici si sper ca nu se va mai repeta!
Am vazut si articolele brute trimise de ea spre ziarul click, e 90 % copy paste de pe acest blog, nici macar nu s-a mai obosit sa modifice de la genul masculin la cel feminin pentru a pastra aparentele, nu s-a mai obosit sa modifice sau uniformizeze caracterul scrisului.
E trist cand vezi asa ceva, e trist pentru ca impartasim aceiasi suferinta si ar trebui sa avem mai mult respect unul pentru celalalt indiferent din ce mediu sau categorie provenim, pentru ca daca nu respectam pe cel de langa noi nu ne respectam pe noi insine.
PS. Ideile, gandurile, cugetarile si trairile personale postate si pastrate intr-un spatiu virtual sunt proprietatea posesorului de blog, site, chat room sau portal si nu pot fi folosite fara acordul sau incuvintarea acestuia.