Nu ca as fi fost vreodata vreun naiv ingramadit sau cu capul in nori, ba dimpotriva, mi-a placut intotdauna sa am contact direct cu realitatile ce ma inconjuara indiferent de natura lor, dar cand o realitate ce sperai sa nu fie reala vine si te loveste brusc si brutal ramai perplex, prins si sfasiat in unda de soc a evenimentelor, te ciupesti obsesiv in speranta tardiva ca poate te vei trezi iar adevarul crud ce te zdrobeste va fi altul...eh ce sa vezi, ghinion, te afli in mijlocul evenimentelor indiferent de vrei sau de iti place, depinde doar de tine daca vei sta drept cum iti este felul si vei incerca sa ii faci fata sau te vei apleca incovoiat sub greutatea adevarului cu care te confrunti!
In fond ce ne defineste e modul in care intelegem sa facem fata "valurilor" ce trec inevitabil peste noi, mai mari sau mai mici, dar indiferent de natura lor un lucru ramane esential, ca la sfarsitul zilei atunci cand tangential iti vezi reflexia personalitatii pe chip in oglinda sa nu iti fie rusine de ceea ce vezi si sa sti cu certitudine ca tot ce ai facut sau vei face e etic, moral, pertinent, de bun simt si justificat, fara remuscari sau regrete, altfel...ai cam trait degeaba!
In fond ce ne defineste e modul in care intelegem sa facem fata "valurilor" ce trec inevitabil peste noi, mai mari sau mai mici, dar indiferent de natura lor un lucru ramane esential, ca la sfarsitul zilei atunci cand tangential iti vezi reflexia personalitatii pe chip in oglinda sa nu iti fie rusine de ceea ce vezi si sa sti cu certitudine ca tot ce ai facut sau vei face e etic, moral, pertinent, de bun simt si justificat, fara remuscari sau regrete, altfel...ai cam trait degeaba!