20 de ani...mult, putin, perceptia trecerii timpului e desigur subiectiva, 20 de ani in scaun rulant, mult, putin...incercati macar o zi si vedeti daca si cum "va tin rotile", veti descoperi o adavarata "aventura", dureroasa si uneori frustranta, (in Romania cel putin), dar cumva in timp te adaptezi, din fericire avem (unii dintre noi) uimitoarea capacitate de a ne modela, de a ne adapta existenta si la bine dar mai ales la greu !
Intotdeauna am spus ca sunt lucruri neplacute si neprevazute in viata la care uneori suntem supusi, din pacate e un fapt, se poate intampla oricui, orice, oricand, nimeni nu e ferit ! Important e daca si cum reuesti sa gestionezi situatia dupa, poti alege desigur calea usoara: sa capitulezi, sa renunti, sa iti plangi de mila, sa te complaci...e la indemana, e "justificat", nimeni nu o sa te judece, nici macar tu, sau cu ambitie, vointa, munca si determinare, alegi calea mai putin usoara si incerci sa te ridici, sa lupti, chiar si daca uneori pare imposibil de razbit, te zbati sa mai reconstruiesti ceva din ce ti-a mai ramas, pentru ca doar atunci cand esti impis la limita, pe buza prapastiei, atunci cand cu disperare te uiti adanc in abis, doar atunci descoperi din ce material esti facut.
Personal sunt mandru sa ma consider mai mult decat un supravietuitor, pentru ca tot ce am facut dupa accident, in ciuda sortii si a "destinului harazit", a fost mai mult decat doar sa supravietuiesc, nu am acceptat niciodata fatidic ideea ca asta e, ca asa va arata viata mea de acum inainte, in regrete, frustrare, durere, disperare si depresii tardive, ci ca voi lupta ca fiecare zi ce mi-e mai dat sa o traiesc, sa o traiesc la maxim, pozitiv, activ si in cel mai frumos mod cu putinta, pentru ca fiecare zi nou traita pentru mine e un bonus, un triumf asupra mortii si trebuie trait ca atare.
Multumesc tuturor celor care mi-au fost aproape intr-un fel sau altul in ultimii 20 de ani !
Se intampla exact acum 20 de ani:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu